Povestea de viata a batranelor Saveta si Anica

         Într-un satuc, departe de agitația lumii trăiesc două bătrânele impovarate de ani si multiplele griji, chinuindu-se de pe o zi pe alta. Le-am găsit șezând pe prispă, privind spre depărtări cu ochii înlăcrimați, tăcute, gândind probabil la viața zbuciumată de care au avut parte, la singurătatea lor, la problemele care zi de zi le apasă sufletul secat de speranță. Ele sunt  bunica Saveta și sora sa bunica Anica, în vârstă de 81 respectiv 84 de ani. Fiecare intalnire cu ele a fost un prilej de recunostinta pentru ceea ce noi , tinerii acestui prezent plin de consumarism avem si poate unoeri ne dorim si mai mult decat avem! Cele două bătrânele  ne-au înduioșat cu viața lor anevoioasă, cu povestea ce se afla dincolo de parul carunt. Am aflat astfel ca si-au pierdut partenerii de viata cu foarte mult timp in urma, ca Dzeu nu le-a dat copii si ca in fiece seara isi spun rugaciunea cu gandul la cei dragi si la clip unei proxime intalniri cu acestia.Lectia pe care noi- voluntarii liceeni am primit-o de la aceste plapande fiinte este puterea de a merge inainte,  de a “face haz de necaz” si de a spera ca undeva va fi mai bine!! Toată viața lor au lucrat ca și slugi la curțile boierilor, dar acum la bătrânețe rămânând fără puteri și doborâte fiind de diverse boli s-au retras în această poieniță, sprijinindu-se și ajutându-se una pe alta la greu.

     E minunat ca le-am putut oferi alinare, ca am contribuit macar putin la imbunatairea si indulcirea traiului  lor zilnic! Si stim ca vom reveni cu drag, aucand cu noi si alti mesageri ai faptelor bune, facute neconditionat! Caci cea mai buna rasplata a voluntarului este tocmai aceasta sansa de a putea ajuta!

Maria, Codruta, Lavinia