Povestea de viata a batranei Elena

         O noua casa primitoare, o alta poveste impresionanta! O batrana  in varsta de 75 de ani, bolnava de diabet .Merge la dializa de 4 ori pe saptamana,sufera de ostroporoza si cataracta, dar trebaluieste cu drag pentru a-si mentine curtea si casa cat mai curate.E un interior modest , rustic, plin de amintiri personale, familiale.Locuieste singura de 22 de ani de cand sotul sau a plecat la ceruri. lCu durere marturiseste ca  si-a pierdut si doi dintre cei trei copii. E o mama care si-a frant aripile…..si reinvata in fiece zi sa zboare fara aripi, doar cu inima! 

Casa in care locuieste a suferit un incendiu, din cauza improvizatiilor facute pentru a acoperi lipsurile esentiale pentru incalzire, pe timp de iarna. Dupa aceasta tragedie, casa a fost refacuta cu mult efort, ajungand ca in prezent sa poarte inca urmele incendiului. Din cauza ca a ramas singura, nu are posibilitatea financiara pentru medicamentele si operatia necesara, si nu poate sa isi desavarseasca treaba in curte.

 

     Uneori ,din putinul  sau plateste o persoana din apropiere pentru a-i aduce apa. A fost la inceput usor stanjenita de prezenta nostra, obisnuita fiind cu singuratatea.Dar incet, incetam deschis portita casei si a inimii sale, am stat la povesti, a acceptat ajutorul nostru in gospadarie  si ne-a marturisit ca regretul sau cel mai mare  este ca nu poate merge la biserica.Dar aduce biserica in casa sa prin cartile de rugaciune si orele lungi in care sta de borba cu Dumnezeu. „Fiecare om trebuie să îşi gaseasca timp să se aşeze şi să privească  cum infloresc copacii, cum se coc merele, apoi cum cad frunzele.”Asta e lectia cu care noi am intrat in toamna.O impartasim cu voi , stiind ca impreuna  continuam sa aducem soarele in PoIAna cu destine sis a reconstruim casuta bunicii Elena.

     Asa sa fie,

Bogdan, Narcisa si Iuliana